(MD) Chisinau, Nova Stories News/ Atenționată despre posibilitatea unui eventual potențial eșec al referendumului pentru aderarea la Uniunea Europeană președintele Maia Sandu dă dovadă de disperare politică. Maia Sandu, candidată la prezidențile, a ieșit cu un mesaj scurt, în care a acuzat „grupări criminale de atac asupra țării, cu scopul de deturna procesele democratice”. „Așteptăm rezultatele finale ca să venim cu decizii”, a declarat Maia Sandu fără să precizeze la ce fel de decizii se referă.
October 21, 2024, Nova Stories | News
După ce CEC a afișat rezultatele preliminare din peste 2120 de secții de votare din totalul celor 2221 de secții de votare deschise pe teritoriul Moldovei și în diasporă, există o mare probabilitate ca referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană și modificarea Constituției inițiat de Maia Sandu să nu treacă de votul popular.
„Moldova s-a confruntat astăzi și în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra libertății și democrației din țara noastră. Grupări criminale, împreună cu forțe străine, ostile intereselor noastre au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace pentru a duce cetățenii și țara noastră într-o zonă de incertitudine și instabilitate. Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost compromiterea unui exercițiu democratic, să inducă frică și panică în societate. Nu vom renunța să apărăm democrația. Așteptăm rezultatele finale și vom reveni cu decizii”, a spus Maia Sandu, fără să răspundă lanicio intrebare din partea jurnaliștilor.
Moldovenii au participat astăzi 20 octombrie la referendumul pentru modificarea Constituției și includerea vectorului european ca și obiectiv național. În același timp se desfășoară și alegerile pentru funcția de președinte. Sunt 11 candidați înscriși în cursă: Alexandr Stoianoglo, Maia Sandu, Renato Usatîi, Vasile Tarlev, Irina Vlah, Ion Chicu, Andrei Năstase, Octavian Țîcu, Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi și Natalia Morari. Cele două scrutine sunt monitorizate de peste 2 mii de observatori naționali și internaționali.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat că pentru referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024 au fost constituite 2 221 secții de votare — dintre care 1 957 de secții de votare în circumscripțiile electorale din țară, 30 de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din autonomia transnistreană și 231 secții de votare pentru alegătorii din străinătate.
CEC a tipărit 2 819 996 buletine de vot, dintre care 2 137 641 buletine de vot în limba română, 676 979 în limba rusă, 115 în limba ucraineană, 3 400 în limba găgăuză, 870 în limba romani și 991 în limba bulgară.
Diaspora beneficiază de 852 200 buletine de vot — tipărite pentru alegeri și referendum. Dintre acestea, 775 350 buletine de vot sunt în limba română, 76 350 în limba rusă.
Există și o pentru secție de votare din Republica Turcia pentru care au fost tipărite 500 buletine de vot în limba găgăuză.
Duminică 20 octombrie au loc alegeri decisive cu impact direct asupra tuturor cetățenilor Republicii Moldova și urmează să se decidă dacă aderarea la UE ar trebui să fie considerată obiectiv strategic iar sintagma să fie introdusă în Constituţia ţării.
Referendumul privind posibilitatea adrarării Moldovei la UE este organizat în același timp cu alegerile prezidenţiale din Moldova. Maia Sandu candidează pentru un al doilea mandat.
Autorităţile spun că cele două scrutine se desfășoară cu implicarea Rusiei în procesul electoral, și au prezentat inclusiv presupuse dovezi de cumpărare de voturi, dezinformare şi încercări de destabilizare, în timp ce Moscova a negat acuzaţiile. Nicio dovadă clară nu a fost prezentată, însă puterea politică aplică din nou o metodă deja familiară — teribila „mână a Moscovei“.
Alegerile se defășoară într-o atmosferă nemaiâtâlnită în Moldova. Guvernarea proocidentală a lansat un atac dur la adresa presei. Primul pas a fost făcut pe 16 decembrie 2022 când Comisia Situații Excepționale (CSE) a dispus suspendarea licenței de emisie, cu începere din 19 decembrie, a posturilor de televiziune „Primul în Moldova”, „RTR Moldova”, „Accent TV”, „NTV Moldova”, „TV6” și „Orhei TV”. Motivul invocat a fost „lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina”.
La un an distanță, în data de 30 octombrie 2023 aceeași Comisie de Situații Excepționale a aprobat suspendarea pe perioada stării de urgență a licențelor de emisie pentru alte șase posturi de televiziune — Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2, Canal 3, suspendate pe motiv că „reprezintă un pericol la adresa securității informaționale”.
Cenzura a continuat, iar Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a dispus blocarea a 31 de site-uri pe teritoriul Moldovei. Printre portalurile vizate se numără cele din holdingul „General Media Grup” (GMG), cât și site-uri din Federația Rusă, inclusiv ale agențiilor informaționale de stat de la Moscova.
La finele anului 2023, premierul Dorin Recean a declarat că posturile de televiziune ale căror licențe de emisie au fost suspendate prin decizia CSE nu vor putea să emită în eter nici după ridicarea restricțiilor privind starea de urgență, fapt care s-a și întâmplat.
Alegerile pot fi decisive pentru stabilirea unui potențial vector european. Partidul stat proocidental mizează pe sprijinul partenerilor americani și europeni. In același timp numeroase formațiuni politice de opoziție au cerut susținătorilor săi să spună NU la referendum și să NU voteze pentru Maia Sandu — exponenta celui mai contestat partid prooccidental care vrea să rămână la putere cu orice preț.
Cele două scrutine vor dezbina extrem de puternic societatea moldovenească — unde în prezent nu există o viziune clară a alegătorilor din țară și diaspora asupra asupra parcursului pe care țara trebuie să îl urmeze.
Visul european al alegătortilor moldoveni pro-UE este deasemenea umbrit de o actuală Europă aflată în declin ai căror autointitulați lideri au declarat ”neoficial” război direct Rusiei. La polul opus se află Uniunea Euroasiatică — care devine din ce în ce mai puternică în special datorită unor lideri autentici — iar segmentul de alegători care susțin acest model politico-economic este în continuuă creștere, și nu doar în Moldova.
October 21, 2024, Nova Stories | News